PRIMARIA COMUNEI CUZA VODA

Judetul Constanta

PREZENTARE LOCALA

    Analiza de potential al comunei Cuza-Voda
    Istoria intregii regiuni a Dobrogei, cu geografia, etnografia si toponimia dobrogeana este in multe privinte, istoria fiecarei localitati. Povestea satului Cuza - Voda este strans legata de povestea Dobrogei, care vreme de sute de ani s-a aflat sub stapanire otomana.
    Satul Cuza - Voda este atestat documentar din anul 1816 sub numele turcesc - DOCUZOL - care inseamna noua frati (denumire ce a fost pastrata pana la sfarsitul anului 1931), an in care facea parte din comuna Alacap (Poarta Alba).
    Inainte de anul 1877 localitatea era formata din populatie de etnie turca. In urma Razboiului de independenta (1877-1878), o parte din populatia turca, a parasit tinutul dobrogean.
    Incepand cu 1884, la 7 km nord de Medgidia, pe vatra unei mici asezari turcesti, partial parasita de turci, se aseaza romanii veniti din Vrancea, din localitatile Mihalceni si Ciorasti. Celor aproape 90 de familii de romani venite in sat li s-au impartit pamanturile din imprejurimi, in functie de numarul de persoane din fiecare familie. Vatra satului turcesc era situata in partea de N-E a satului de astazi, inspre deal, iar prin mijlocul satului curgea o mica derea numita Agikabul.
    La scurt timp dupa stabilirea lor pe aceste locuri, localnicii au inaltat o biserica, o scoala si au amenajat locul pentru cimitir. Biserica a fost sfintita in 1891, iar in toamna anului 1892 a fost data in folosinta scoala din sat. Scoala se compunea dintr-o sala de clasa si o locuinta pentru invatator. Localnicii au sapat si o cismea pentru a asigura alimentarea cu apa a satului.
    In perioada 1910-1914, satul Cuza - Voda apartinea de comuna Chiostel (Castelu), iar intre anii 1914 si 1950 capata statutul de comuna independenta, avand o singura localitate in componenta sa.
    Comuna este desfiintata in anul 1950, iar satul trece in administratia comunei Castelu.
    Odata cu intrarea tarii in primul razboi mondial (1914-1918), populatia romaneasca a fost nevoita sa se refugieze peste Dunare, spre Braila. In sat au ramas doar cateva familii de turci si tatari care au devastat casele si au profanat Biserica. La sfarsitul razboiului, cand romanii s-au intors, turcii au plecat definitiv din sat. Romanii s-au apucat de reconstructia satului, au inceput sa-si lucreze pamantul si sa-si creasca animalele.
    In memoria eroilor cazuti in razboiul din 1914 - 1918, a fost ridicat in anul 1929 un monument, cinstind si pomenind numele acestora.
    Cand totul parea sa reintre pe fagasul normal, a inceput al doilea razboi mondial. De data aceasta, populatia nu a mai fost mutata din sat. Tinerii au plecat la razboi, iar batranii, femeile si copiii au ramas la casele lor.
    Dupa cel de al doilea razboi, oamenii au fost nevoiti sa reamenajeze cismeaua (1949), iar in 1966 s-a trecut la construirea "casei  pompelor” asigurandu-se alimentarea cu apa potabila a CAP - ului si a populatiei din sat.
    Populatia satului a inceput sa creasca simtitor dupa anul 1960 cand in sat au venit familii de rromi rudari din Ciucurova, jud. Tulcea si rromii nomazi (pletosi). Pe masura ce satul s-a marit si la scoala s-au mai construit sali de clasa in care sa aiba loc sa invete toti copiii.
    In toamna anului 1961 s-a incercat scolarizarea copiilor din familiile de rromi, dar fara succes.  Dupa doar 3 ani acestia au abandonat scoala, principalul motiv fiind faptul ca familiile isi reluau vechiul obicei ca de primavara pana toamna sa plece cu satra prin tara.
    Cu timpul, multe familii tinere de romani au plecat spre orasele in care si-au gasit mai usor un loc de munca, fapt ce a determinat inmultirea familiilor de rromi, care in prezent detin o pondere de 70% din intreaga populatie a satului Cuza-Voda.
    Dupa anul 1990 - in contextul dezvoltarii si ameliorarii cadrului legislativ, apare necesitatea reinfiintarii comunei Cuza-Voda, pentru eficientizarea administrarii teritoriului in beneficiul populatiei.
    Intre anii 2002-2003 se alcatuiesc documentele de fundamentare a propunerii, se organizeaza referendumul populatiei satului, iar prin Legea 84/2004 (publicata in Monitorul Oficial nr. 310/07.04.2004) este aprobata reinfiintarea comunei Cuza-Voda.

    Localizare geografica si relief
    Comuna Cuza - Voda, avand in componenta sa un singur sat cu aceeasi nume, este situata in centrul judetului Constanta, la 4 km nord de limita municipiului Medgidia si la 40 km de municipiul Constanta, avand ca vecinatati:
  • la est - comuna Castelu,
  • la vest - comuna Tortomanu, 
  • la sud - municipiul Medgidia, 
  • la nord - comuna Mihail Kogalniceanu.


    Relatia se face pe DJ 222 (2.5 km), DN 22 C (17 km) si DN 3 (20 km). Cea mai apropiata localitate urbana este municipiul Medgidia, al carui centru este situat la 6.5 km, iar distanta dintre vetrele localitatilor este de 3 km. Legatura se realizeaza prin DJ 222 asfaltat si in stare buna de functiune.



    Distantele de parcurs care prezinta interes pentru relatiile comunei sunt:
  • Constanta - 40 km pe DN 22C si DN 3;
  • Medgidia - 3 km;
  • Nicolae Balcescu - 10 km;
  • Mihail Kogalniceanu - 17 km;
  • Cernavoda - 21 km pe DN 22C;
  • Castelu - 7 km;
  • Basarabi - 21 km pe DN 22C.
    Localitatea Cuza - Voda functioneaza prin acces curent la servicii ale unitatilor existente in Municipiul Medgidia. Institutii, obiective economice sau activitati din cuprinsul comunei sunt subordonate sau arondate celor similare, de interes teritorial din municipiu: policlinica si spitalul, gara CFR etc. Majoritatea elevilor din invatamantul liceal frecventeaza liceele din Medgidia, recoltele de cereale se predau la silozul Medgidia, produsele agrozootehnice se desfac in pietele si oborul Medgidia. Apropierea la 2.5 km - 7 km de municipiu, face ca intensitatea relatiilor comparativ cu alte localitati sa fie cea mai ridicata. Practic, comuna Cuza - Voda functioneaza ca centru subordonat al municipiului Medgidia.
    Drumurile DJ 222 si DC 58, ambele modernizate, traverseaza localitatea pentru relatiile dintre municipiu si comunele Mihail Kogalniceanu si Nicolae Balcescu. Teritoriul este traversat de conducte de gaz de interes international, de conducta de gaz care asigura alimentarea Municipiului Medgidia, conducte petroliere si L.E.A. de 400, 200 si 100 KV.     Acestea constituie avantaje de necontestat in lupta cu alte comune.

    Relieful
    Teritoriul comunei face parte din versantul nordic al bazinului hidrografic al Vaii Carasu. Versantul se prezinta sub forma unor ondulatii largi, extremitatea estica fiind traversata de paraul Docuzol sau Agi Cabul Mare, care are curs de apa permanent incepand de la sfarsitul anilor 1960, cand s-a pus in functiune sistemul de irigatii.
    Cota cea mai joasa se afla langa DN 22C avand valoarea 20mrMN, iar cota cea mai inalta este de 110mrMN in partea de nord a teritoriului, langa halta CFR Derin. Satul s-a dezvoltat pe cursul mijlociu al vaii, de o parte si de alta a albiei. Partea principala a constructiilor ocupa versantul vestic care are un relief plat, este protejat de inundatii si bine expus catre soare, pe directia sud-est.
    Teritoriul este favorabil practicarii agriculturii si zootehniei, procentul suprafetei arabile reprezentand cca. 83% iar suprafata agricola fiind de 91% din total. Terenul arabil reprezinta sursa naturala principala a comunei si este echipat cu instalatie de irigatii.
    Padurea reprezinta 0.7% din total. In fapt, zona forestiera se rezuma la 68 ha teren adiacent carierei de argila.

    Solul
    Solul este definit ca fiind formatiunea naturala cea mai recenta, de la suprafata litosferei, reprezentata printr-o succesiune de orizonturi care s-au format si se formeaza permanent prin transformarea unor roci din materiale organice sub actiunea conjugata a factorilor fizici, chimici si biologici in zona de contact a atmosferei cu litosfera. Rezultand din actiunea factorilor de mediu, solul este un corp natural care se formeaza si evolueaza la suprafata uscatului prin dezagregarea si alterarea rocilor sub actiunea organismelor (vegetale si animale), in diferite conditii de clima, relief.
    Ca urmare a conditiilor naturale, pe raza comunei Cuza - Voda, apar urmatoarele tipuri de soluri:
  • cernoziomuri ciocolatii,
  • cernoziomuri slab levigate,
  • cernoziomuri carbonatice.
    In comuna Cuza - Voda predomina solurile tipice de climat arid, cel mai intalnit fiind cernoziomul, cu o fertilitate naturala, fiind propice culturilor cerealiere, a plantelor tehnice, etc.
           
    Subsolul
    Comuna dispune de un zacamant de argila caolinoasa, exploatat de cca. 100 de ani, valorificat prin instalatiile de uscare/macinare de la Medgidia si de un zacamant de nisip bun pentru constructii - rezerva limitata, exploatata ocazional.
    Extragerea minereului produce modificarea reliefului, care, prin control (terasari, plantari, inierbari) poate conduce la efecte spectaculoase ale peisajului din zona.
    Terenul de fundare este alcatuit din loess cu strat de pamant vegetal la suprafata, gros de cca. 30 cm. Pentru cladirile parter si P+1 nu sunt necesare studii geotehnice aprofundate. Nivelul apelor subterane se afla la cca. 1 m adancime in apropierea derelei si creste treptat pana la cca. 15 m in partea de vest a vetrei.
    Din punct de vedere al degradarii/poluarii solului au fost identificate ca zone critice teritoriile comunelor Harsova, Ciobanu, Baneasa si Lipnita unde, in perioada anului 2004, s-au efectuat studii pedologice aprofundate pentru perimetrul de ameliorare, terenuri care necesita reconstructie ecologica. Comuna Cuza - Voda nu este cuprinsa in aceste studii ca avand terenuri degradate sau poluate.
   
    Riscuri naturale
    In perioada primaverii sunt specifice ploile torentiale. La debite foarte mari, cat si in cazurile duratei prelungite ale acestora, combinat cu debitele mari, se produce inundarea gospodariilor situate in imediata apropiere a derelei si in special in aval.
    In anii 1990 s-au efectuat lucrari de largire si adancire a albiei Agi Cabul in traversarea vetrei.
    Pe traseul albiei se observa depuneri de aluviuni, care impun continuarea lucrarilor de intretinere si corectare a albiei paraului.
    Dereaua traverseaza partea de est a satului pe o lungime de 850 m. Ea poate provoca inundarea locuintelor aflate in apropierea albiei si cresterea umiditatii solului in partea de vest a zonei de locuit (cca. 12 ha). Lucrarile de crestere a sectiunii de curgere si de modernizare a podurilor peste derea au avut ca efect diminuarea pericolului inundatiilor. Sunt necesare lucrari periodice de decolmatare, corectare a traseului albiei si eventual redimensionarii/amenajarii sectiunii de curgere. Lucrarile vor include captarea izvorului existent in partea de sud-est (afluent al derelei).
    Paraul Docuzol necesita lucrari de regularizare/amenajare care sa permita evitarea inundatiilor si a excesului de aciditate in zona joasa a satului si pe terenuri agricole.
    In ultimii ani localitatea Cuza - Voda s-a aflat pe lista comunelor care au avut de suferit de pe urma inundatiilor, caderile masive de apa punand in pericol casele si gospodariile oamenilor.

    Conditii climaterice
    Clima zonei este cea specifica Dobrogei centrale, cu variatii de temperatura relativ mari si volum redus al precipitatiilor.
    Clima se caracterizeaza prin veri timpurii calduroase si lungi, deseori cu vanturi uscate. Se simte deficitul de umiditate. Toamnele sunt lungi, secetoase si cu brume frecvente, iar iernile sunt dominate de vanturi puternice care spulbera zapada.
    Datele climatice sunt importante pentru desfasurarea activitatilor din teritoriu (in agricultura, transporturi, pentru proiectarea, conformarea si executarea constructiilor, la orientarea si amenajarea strazilor, pentru interventii la incendii, etc.).
    Clima zonei prezinta caracter de continentalism usor excesiv, cu oscilatii diurne mari, dar si oscilatii anuale ale temperaturii aerului, precipitatiilor si starii de umiditate.
    Specificul zonei este dat de volumul redus al precipitatiilor comparativ cu restul tarii, seceta fiind mai accentuata in anotimpul rece.
    Precipitatiile solide (zapada) inregistreaza o frecventa mai redusa in perioada 5 decembrie - 17 martie, durata acoperirii solului cu zapada avand o medie mult mai mica (cca. 25.3 zile/an), fata de alte zone ale tarii.
   
    Calitatea factorilor de mediu
    Temperatura medie anuala este de 110 C, iar temperatura medie lunara cea mai ridicata se inregistreaza in luna iulie de 230 C. Cea mai scazuta temperatura este in luna ianuarie, de - 10C. Maxima absoluta inregistrata la cea mai apropiata statie meteorologica- cea din Cernavoda, este de 400C in luna august.
    Durata de stralucire a soarelui este de cca. 100 zile, fiind cea mai mare din tara, cu peste 40 zile tropicale pe an.
    Minima absoluta inregistrata este de - 200C in luna decembrie, fiind resimtita lipsa zapezii in timpul iernii.

    Precipitatiile
    Regimul de precipitatii este relativ redus, iar repartizarea acestora este neuniforma. Luna in care cad cele mai multe precipitatii este luna mai, iar mai deficitare sunt lunile august si septembrie.
    Media anuala a precipitatiilor este de aproximativ 400 mm. In cursul verii, acestea pot avea un caracter torential, depasind uneori in 24h cantitatea medie lunara sau chiar anuala.
    In anii secetosi, intervalele de timp in care lipsesc precipitatiile au o durata foarte mare, motiv pentru care se impune reabilitarea sistemelor de irigatii.

    Vanturile
    Crivatul este vantul dominant care aduce geruri mari si spulbera zapada de pe locurile inalte si de pe versanti, deteriorand liniile de energie electrica si caile de comunicatie.

    Flora si fauna
    Vegetatia naturala este specifica zonei de stepa aici gasindu-se atat elemente floristice est-europene, cat si specii din flora mediteraneana si balcanica.
    Pe teritoriul comunei s-au dezvoltat specii de plante care s-au adaptat conditiilor climatice de umiditate redusa.
    Stepa dobrogeana cuprinde plante ierboase, porumbari si tufe de paducei. Se pot intalni o serie de plante specifice regiunii:
  • clopotelul,
  • garofita,
  • cimbrisorul etc,
    precum si vegetatie specifica pasunilor:
  • cornul,
  • socul,
  • macesul.
    In poienile cu vegetatie ierboasa se intalneste:
  • paius,
  • sulfina,
    iar in unele pasuni:
  • firuta,
  • papadie,
  • pelin,
  • coada soricelului,
  • laptele cucului.
    Padurea ocupa 68 ha, teren adiacent carierei de argila, reprezentand 0.7% din suprafata totala a comunei.
    Faunistic, se inregistreaza dominarea rozatoarelor si a pasarilor, dar si reptile reprezentate prin gusterul vargat, soparla de frunzar, etc. 

    Calitatea aerului
    Pe teritoriul comunei Cuza - Voda nu isi desfasoara activitatea societati care sa fie considerati poluatori, lipsesc obiectivele cu emisii de noxe sau cu deversari de lichide poluante. Asadar, nu exista surse de poluare cu pericol major pentru populatie, vegetatie si animale. 
    Problemele care privesc protectia mediului decurg din evacuarea deseurilor menajere, evacuarea dejectiilor umane si animaliere.
    O sursa de poluare este reprezentata de modul de depozitare a deseurilor menajere si animaliere. Deseurile din gospodarii se depoziteaza abuziv pe terenurile arabile la marginea satului fiind necesara amenajarea a doua puncte de colectare temporara a deseurilor in vederea neutralizarii, unul la vest de vatra satului si altul la est.
    In Cuza - Voda nu exista retea de canalizare. O solutie pentru eliminarea surselor de poluare menajera este realizarea sistemului de canalizare in toata comuna.

    Calitatea apei
    Comuna Cuza - Voda nu se afla in evidenta Agentiei Judeteana pentru Protectia Mediului Constanta ca fiind zona critica din punct de vedere al poluarii aerului, apelor de suprafata sau subterane si nici din punct de vedere al poluarii cu nitrati (peste 50 mg/l).
    Apa potabila furnizata populatiei se incadreaza in limitele de potabilitate.

    Reteaua hidrografica
    Comuna este traversata in partea de sud-est, pe distanta de 5.55 km de paraul Docuzol care si-a modificat volumul de apa dupa amenajarea sistemului de irigatii Carasu, la sfarsitul anilor 1960.
    Paraul incepe pe teritoriul comunei Mihail Kogalniceanu, strabate comunele Castelu si Cuza - Voda, trece pe teritoriul Municipiului Mangalia unde se varsa in Canalul Dunare - Marea Neagra. Debitul paraului creste la poli. Cursul a fost regularizat prin construirea a doua baraje de retentie temporara: unul la 2 km nord-est fata de sat si altul la cca. 4.8 km in amonte.
    Terenul arabil al comunei din extravilan este integral irigat, dar utilizarea lucrarilor este mereu mai redusa, in conditiile ineficientei activitatilor agricole la nivel national.
    Sursele de apa sunt: izvorul din intravilan pentru alimentarea centralizata cu apa a satului, fantani si canalul Dunare-Marea Neagra pentru irigarea terenurilor.

    Utilitati
    Reteaua de alimentare cu apa
    Satul dispune de sistem centralizat de alimentare cu apa alcatuit din captarea unui izvor de suprafata, conducte de transport apa la rezervorul de inmagazinare si retea de distributie.
    In prezent alimentarea cu apa potabila a comunei se face prin put forat, aflat la o distanta de 1km de localitate, in apropierea carierei de caolina. Lucrarile de reabilitare si extindere a retelei de alimentare cu apa potabila au fost finalizate in 2006 in proportie de 80%, asigurand tuturor locuitorilor apa de foarte buna calitate.
    In anul 2007 aceste lucrari vor fi finalizate in proportie de 100%.
    Situarea comunei in zona riverana Canalului Dunare - Marea Neagra si traversarea ei de paraul Agi Cabul sunt premise create pentru eficientizarea retelei de irigatii si implicit a utilizarii lor.
    Teritoriul comunei este situat integral in sistemul de irigatii Carasu, iar suprafetele agricole sunt irigabile. Apa necesara este preluata din Canalul Dunare - Marea Neagra prin statia de baza Mircea Voda. Aceasta sigura necesarul de apa pana la Valea Paraului Cabul, constituind o limita fizica naturala.
    In cuprinsul comunei exista traseul principal de irigatie din zona, canale secundare, conducte si o statie de pompare.
    In cursul ultimilor ani, sistemul a fost utilizat intr-o proportie redusa, datorita costurilor mari ale serviciilor prestate. In anul 2005, datorita ploilor abundente pe durata majoritatii lunilor, sistemul de irigatii nu a mai fost utilizat.
   Sunt necesare modernizari ale sistemului de irigatii care sa sporeasca substantial eficienta economica a irigatiilor.

    Sistemul de canalizare
    La nivelul comunei Cuza - Voda nu exista in prezent sistem de canalizare in vederea colectarii apelor menajere uzate. Locuitorii, institutiile publice, unitatile de productie/depozitare utilizeaza latrine uscate de tip taranesc. Lipsa canalizarii centralizate constituie disconfort major de ordin sanitar.
    De altfel, Primaria din localitate a cuprins in lista de prioritati introducerea, in viitorul apropiat a sistemul de canalizare si constructia unei statii de epurare si tratare ape uzate, orientandu-se spre necesitatile populatiei.
    Realizarea statiei de epurare mecanica si biologica va ocupa o suprafata de 2.500 mp si va fi amplasata in apropierea paraului Agi Cabul, cu descarcarea apelor epurate in acest parau.
   Se vor executa retele de canalizare menajera pe strazile unde panta terenului permite scurgerea apelor gravitational si acolo unde sunt locuinte cu instalatii interioare de alimentare cu apa si canalizare si in special in cartierul rromilor.

    Reteaua de alimentare cu energie electrica
    Comuna Cuza - Voda este alimentata cu energie electrica din Sistemul Energetic National, furnizorul de energie electrica este compania Enel Electrica Dodrogea SA.
    Lungimea totala a retelei de alimentare cu energie electrica este de 9 km, la care sunt racordate 820 gospodarii, din cele 843 existente.
    Satul si trupurile izolate sunt racordate la statia de transformare Medgidia Nord. Teritoriul comunei este traversat de L.E.A. 110 KV si 400 KV care fac legatura  intre statiile Constanta, Cernavoda si Gura Ialomitei.
    Aparitia unor locuinte noi pe raza comunei presupune amenajari suplimentare a retelelor electrice existente. In acest sens, Primaria comunei considera necesara extinderea retelei pe o lungime de 7 km.
    In anul 2004 a fost inceputa lucrarea privind  reabilitarea sistemului de iluminat public stradal. In prezent aceasta lucrare a fost finalizata, intreaga comuna dispunand de iluminat public.

    Sistem de salubritate
    In localitate, deseurile din gospodarii se depoziteaza abuziv pe terenurile arabile la marginea satului. Este necesara amenajarea a doua puncte de colectare temporara a deseurilor in vederea neutralizarii, unul la vest de vatra satului, pe un teren neproductiv si altul la est, in zona in care s-a exploatat zacamantul de nisip. Nu exista unitati economice care sa realizeze colectarea/sortarea/reciclarea gunoaielor si supravegherea depunerilor. In acest sens este necesara organizarea unui serviciu privat sau in cadrul Primariei, care sa urmareasca functionarea si eficientizarea acestei activitati.
    La nivelul comunei Cuza - Voda nu este infiintat un serviciu de gospodarie comunala cu personal angajat, care sa asigure si sa mentina curatenia stradala.
    Deseurile menajere putrescibile se vor colecta in gospodarii, in gropi de compost pentru fiecare gospodarie. Celelalte deseuri vor fi depuse pe platformele temporare de gunoi. Dejectiile animaliere vor fi pregatite si utilizate ca ingrasamant natural.
    Satul dispune de un cimitir plasat bine fata de celelalte zone functionale si ocupa o suprafata de 1.82 ha, considerata a fi suficienta pentru necesarul pana in 2015.

    Incalzirea locuintelor
    Incalzirea locuintelor din comuna Cuza - Voda se realizeaza cu sobe pe baza de combustibil solid (lemne, carbuni).
    Statia de primire a gazelor existenta in Medgidia se afla la cca. 3 km de satul Cuza - Voda, retelele proiectate ale Municipiului la cca. 2 km (distanta cea mai scurta), iar conducta de aductiune Lumina - Medgidia are traseul le 400-600 m departare de limita de est a intravilanului satului.
    Unul dintre obiectivele de dezvoltare a localitatii, il constituie si racordarea la sistemul de furnizare si distributie a gazelor naturale apartinand companiei Congaz SA Constanta, obiectiv ce se va realiza pana in anul 2010.

    Telecomunicatii
    Conform datelor statistice furnizate de Directia Judeteana de Statistica Constanta, in anul 2004 sunt inregistrate 49 de abonamente telefonice (telefonie fixa). Numarul acestora nu a evoluat pana in prezent, cand se inregistreaza un numar de 50 de abonati. Acestia sunt racordati la centrala telefonica automata din Castelu.
    In schimb, numarul utilizatorilor de telefonie mobila este in crestere, lucru ce  tinde sa rezolve, chiar si partial problema telecomunicatiei.   

    Servicii postale
    Oficiului Postal din Cuza - Voda deserveste locuitorii, deruland operatiuni specifice (mandate postale, expediere si distributie corespondenta, servicii de telefonie fixa, distributie pensii catre populatie), inclusiv plata facturilor aferente convorbirilor si consumului de energie electrica.

    Servicii bancare
    Serviciile bancare sunt oferite si asigurate de catre filialele si sucursalele Bancilor din Medgidia, Cernavoda si Constanta.

    Situatia sociala
  • Satisfactia cu viata in mediul rural
    O societate prospera, multumita cu ea insasi, nu este neaparat una bogata. In schimb, o astfel de lume este una in care oamenii sunt satisfacuti de viata pe care o duc.
    Este interesant de vazut in ce masura s-a modificat, in decursul ultimului deceniu, perceptia locuitorilor din mediul rural, in comparatie cu cei din mediul urban si cu nivelele de satisfactie din tarile europene.
    "Eurobarometrul rural 2006 - valori europene in sate romanesti" a analizat in profunzime gradul de satisfactie al locuitorilor din mediul rural, in raport cu mai multe criterii.
    Astfel, veniturile, banii, reprezinta cea mai "instrumentala" si cea mai "obiectiva" variabila in acest sens. Este adevarat ca banii nu aduc fericirea, dar o faciliteaza. Pe de alta parte, banii, veniturile, averea sunt lucruri usor cuantificabile folosindu-se aceeasi unitate de masura pentru fiecare individ, indiferent de preferintele sale.
    Locuitorii din mediul rural sunt in general nemultumiti de banii pe care ii castiga. Aproximativ 75 % au motive de nemultumire, in timp ce 15 % se declara satisfacuti de situatia lor materiala.

    Tabel nr. 1 Satisfactia fata de situatia materiala in mediul rural: 1998 - 2002 - 2005

Anul NS/NR Deloc multumit 
Nu prea multumit Destul de multumit 
Foarte multumit  
1998
2 43 35 18 2
2002 2 39 41 17 1
2005 1 30 43 24 2

Sursa: 1998 - BOP - FSD; 2002 - Eurobarometrul rural, FSD (decembrie 2005); 2005 - Eurobarometrul rural, FSD (noiembrie 2005);

    Tendinta fata de ultimii ani ai mileniului II cunoaste o usoara imbunatatire. Astfel, sunt semnificativ mai putini sateni "deloc multumiti" de situatia lor materiala, in timp ce numarul celor "foarte multumiti" ramane practic constant.
    Dupa anul 2000, procentul persoanelor din mediul urban multumite de nivelul veniturilor pe care le realizeaza se mentine constant mai mare decat cel corespondent pentru mediul rural (vezi tabelul anterior).
    Aceleasi concluzii se desprind si din investigarea standardului subiectiv de viata. Acesta constituie o autoevaluare a veniturilor, in functie de etichete conventionale: strict necesar, trai decent sau tot ce ne trebuie.

Nivelul standardului de viata Nov. 1998 Dec. 2002
Nov. 2005
Nu ne ajung banii nici pentru strictul necesar 26% 52%    31%
Ne ajung numai pentru strictul necesar
38%
38%
38%
Ne ajung pentru un trai decent, dar fara lucruri scumpe
25%
7%
23%
Reusim sa cumparam si unele bunuri mai scumpe, dar cu restrangeri in alte domenii
9%
1,3% 
6%
Reusim sa avem tot ce ne trebuie, fara restrangeri
2% 0,6% 0,8%
NS / NR
0,3% 1,6% 1,6%
TOTAL 100% 100% 100%

    Reprezentarile referitoare la veniturile proprii ale persoanelor din mediul rural, in raport cu necesitatile sunt din ce in ce mai nefavorabile pana in perioada 1998 - 1999, dupa care se stabilizeaza in jurul unui nivel de echilibru, indicand o satisfactie ridicata fata de capacitatea de a-si satisface nevoile. Astfel, aproximativ 2/3 din sateni reusesc sa isi satisfaca cel mult strictul necesar. Dintre acestia, jumatate au declarat ca veniturile pe care le realizeaza nu acopera nici macar strictul necesar.
    Diferentele fata de mediul rural sunt destul de importante si se mentin practic constante incepand cu anul 1999. Orasenii percep la randul lor o discrepanta importanta intre posibilitati si nevoi, insa, in medie, sunt mai putin nesatisfacuti decat cei din mediul rural.

    Figura.1 Evolutia standardului subiectiv de viata, rural si urban, 1998 - 2005



    Sursa: BOP - FSD, valurile iunie 1998 - 2005. Cifrele prezentate in grafic reprezinta un indice al aprecierii veniturilor, calculat ca Indice al Opiniei Dominante. Indicele ia valori de la - 100 la + 100, valorile mai mari reflectand evaluari pozitive ale veniturilor.
    O pondere semnificativa din persoanele din mediul rural investigate s-au etichetat ca fiind mai saraci decat orasenii. Acesta este unul din stereotipurile care apar in mod frecvent in discursurile publice. Distanta dintre cele 2 medii pare a oscila in ultimii 10 ani in jurul unui nivel de echilibru.
    Dincolo de bani si saracie, ramane insa nivelul de satisfactie cu viata. Oamenii pot fi satisfacuti cu viata chiar daca nu au acces la mai multe din beneficiile vietii moderne. Comparativ cu tarile membre sau candidate la integrarea in Uniunea Europeana, doar Portugalia are aparent nivele apropiate cu Romania in ce priveste nemultumirea fata de viata pe care au oamenii.
    In mediul rural, satisfacerea standardelor de viata este foarte redusa. Locuirea are o calitate mai slaba, sub toate aspectele: suprafata locuintelor, calitatea constructiei, accesul la utilitati. Veniturile sunt mai reduse, posibilitatile de petrecere a timpului liber sunt mai reduse, potentialul de dezvoltare este mai mic, etc.
    In alta ordine de idei, aproximativ 50% dintre romanii din mediul rural se declara a fi satisfacuti cu viata pe care o duc. Ca si in alte societati, exista o dubla comparatie: pe o parte este vorba de raportarea la standardele contemporane europene, care face ca nivelul de insatisfactie sa fie mai redus decat in Europa. Pe de alta parte, comparatia cu standardele date de posibilitatile medii la nivel national, determina o insatisfactie mai ridicata decat in mediul urban, dar si la ajustari ale nemultumirii, evitand o disonanta cognitiva puternica data de discrepanta dintre nivelul de aspiratii si posibilitatile concrete de a satisface aceste aspiratii.

    Tabel nr. 2 Multumirea fata de diferite elemente ale vietii, in mediul rural

Cat de satisfacuti sunteti cu...  
    Deloc multumit  Nu prea multumit     Destul de multumit      Foarte multumit     
 NS/NR  Total  
Viata dvs. sociala 4%
12%
67% 16%  
2% 100%
Locuinta dvs.
6%
18%
62%
12% 2% 100%
Siguranta dvs. personala
6% 23% 57% 11% 
4% 
100%
Locul dvs. de munca
20% 28%
37%
7%
9%  
100%
Felul in care traiti
  14%  
41%    40% 3% 2% 100%
Sanatatea dvs. 
10%
33%
47%   9% 
2% 100%
Banii pe care ii aveti
30% 42% 
25%  
2% 2% 100%
  
    Sursa: Eurobarometrul Rural FSD, nov. 2005; Pentru satisfactia cu locul de munca au fost luati in calcul doar cei care au un loc de munca.

    Tabel nr. 3 Indicele general de satisfactie cu viata pentru diferite categorii de localitati si de status social

 Caracteristici ale localitatii
   
 Gradul de dezvoltare al comunei
Saraca
5.2
  Mediu dezvoltata
5.3
  Dezvoltata
5.4
Localizarea satului in comuna
Centru de comuna
5.4
  Periferic
5.2
Istoria economica
Fost cooperativizat
5.3
  Necooperativizat
5.6
Forma de relief
Campie
5.3
  Campie - deal
5.3
  Deal 5.2
  Deal - munte 5.8
  Munte 4.8
Distanta pana la cel mai apropiat oras (km) sub 10 km 5.3
  10-16 km 5.0
  16-22 5.5
  peste 22 km 5.4


Caracteristici individuale ale gospodariei    
Sex masculin 5.4
  feminin 5.2
Ultima scoala absolvita fara scoala 4.5
  primar 5.0
  gimnazial 5.2
  ucenici 5.3
  treapta I liceu 5.0
  profesionala 5.6
  liceu 5.7
  scoala de maistri 5.6
  scoala post - liceala 5.6
  universitar de scurta durata, colegiu 6.1
  universitar de lunga durata 6.6
Venit pe membru din gospodarie (RON) sub 70 RON 4.7
  70-150 RON 5.2
  150-300 RON 5.5
  peste 300 RON 6.1
Suprafata pe membru de locuinta (mp) sub 70 mp 5.0
  7-15 mp 5.2
  15-30 mp 5.4
  peste 30 mp 5.7

    Sursa: Eurobarometrul Rural FSD, nov 2005; Cifrele reprezinta medii ale indicelui de satisfactie cu viata, cu variabile de la 0 - insatisfactie totala, la 10 - satisfactie maxima.

    Tabel nr. 4 Satisfactia cu viata si reprezentarile asupra trecutului, prezentului si viitorului

    Distributia raspunsurilor Media indicelui de satisfactie generalizata cu viata
Cum este viata dvs. in prezent comparativ cu cea de acum 1 an? Mult mai buna 1.0% 7.0
  Mai buna 19.0% 6.3
  Aproximativ la fel 52.0% 5.4
  Mai proasta 23.0% 4.5
  Mult mai proasta 4.0% 3.2
  NR 0.4%  
  NS 0.8%  
  Total 100% 5.3
Cum credeti ca veti trai peste 1 an? Mult mai bine 3.0% 6.8
  Mai bine 31.0% 5.9
  Aproximativ la fel 33.0% 5.2
  Mai prost 14.0% 4.7
  Mult mai prost 2.0% 3.9
  NS 15.0% 5.0
  NR 0.8%  
  Total 100% 5.3
In momentul actual, dvs. considerati ca traiti mai bine, mai prost sau la fel comparativ cu modul in care traiau parintii dvs. cand aveau aceeasi varsta? Mult mai bine 27.2% 6.1
  Putin mai bine 38.1% 5.3
  Aproximativ la fel 13.1% 4.8
  Ceva mai prost 10.3% 4.9
  Mult mai prost 4.9% 4.1
  Nu stiu cum traiau 5.0% 4.6
  NR 1.5%  
  Total 100% 5.3

    Sursa: Eurobarometrul Rural FSD, nov. 2005; Cifrele de pe ultima coloana reprezinta medii ale indicelui de satisfactie cu viata, cu variabile de la 0 - insatisfactie totala, la 10 - satisfactie maxima.

    Analizand in dinamica nivelul de satisfactie din mediul rural, se poate observa cu usurinta ca declinul continuu din anii 90 pare a fi incetat, o usoara tendinta de crestere devenind sesizabila.
  • Increderea populatiei din mediul rural
    Dezvoltarea economica si dezvoltarea democratica au un determinant principal comun, respectiv nivelul de capital social, concept care se refera la "aspecte ale organizarii sociale, cum sunt retelele, normele si increderea, care faciliteaza coordonarea si cooperarea pentru obtinerea unor beneficii mutuale.
    Increderea in ceilalti oameni este una din componentele capitalului social cel mai mult analizata, fiind considerata drept unul dintre factorii care explica cel mai bine de ce anumite grupuri de oameni au succes in identificarea problemelor comune si a modului in care acestea pot fi rezolvate, in timp ce altele nu au.
    Increderea generalizata, in sensul "increderii in oamenii pe care nu ii stim si care este probabil sa fie altfel decat noi", este cel mai mult discutata si este considerata in mod frecvent forma de incredere relevanta pentru costurile de tranzactie in economie si pentru predilectia indivizilor de a se implica in actiuni civice.

    Tabel nr. 5 Estimari ale increderii generalizate

Cat de multa incredere aveti in? Foarte multa Multa Putina Foarte putina/Deloc NS/NR
oamenii din familia dvs. 66 26 7 1 15
oamenii care au alta religie decat dvs. 9 30 39 23 6
oamenii pe care ii intalniti pe strada 3 16 50 32 4
oamenii care au o alta nationalitate decat dvs. 6 27 40 27 8

    Nivelul increderii generalizate se analizeaza in raport cu urmatorii factorii:
  • aria culturala
  • tipul de localitate - analiza indica existenta unei legaturi slabe, dar semnificativa din punct de vedere statistic (p < 0.05), intre tipul de localitate si distributia raspunsurilor privind nivelul de incredere. Locuitorii din orasele mici tind sa aiba un nivel mai ridicat de incredere decat cei din comunele dezvoltate sau mediu dezvoltate, care la randul lor au un nivel mai ridicat decat cei din comunele sarace.
  • distanta pana la cel mai apropiat oras - oamenii care locuiesc in sate aflate la distanta mare de orase tind sa aiba un nivel mai scazut de incredere, datorita nivelului de dezvoltare al localitatii si gradului de expunere al respondentilor la experiente sociale diverse, cu oameni apartinand altor categorii socio-culturale.
  • nivelul de educatie - exista o relatie pozitiva intre nivelul educatiei si nivelul de incredere a populatiei din mediul rural. Proportia celor care au un grad ridicat de incredere generalizata este de 2 ori mai mare in randul celor care au absolvit studii superioare (36%) decat in randul celor care nu au absolvit nici o scoala (17%).
  • gradul de dotare al gospodariei - exista o relatie pozitiva intre gradul de dotare al gospodariei, construit prin insumarea a 13 variabile care surprind prezenta anumitor bunuri (ex. autoturism, telefon mobil, etc.) in gospodarie si nivelul de incredere in ceilalti oameni.
  • diversitatea de etnie si de confesiune religioasa la nivelul localitatii - existenta unor persoane in cadrul comunitatii locale de alta etnie decat romana, sau de alta religie decat cea ortodoxa, creeaza premisele unui nivel mai ridicat de incredere generalizata.
    Sanatatea si sistemul social
    Sistemul sanitar
    Pe raza comunei functioneaza un dispensar si un punct sanitar, cu doi medici si un cadru mediu sanitar.
    Cladirea dispensarului uman din comuna Cuza - Voda a fost reabilitata si renovata cu sprijinul Consiliului Judetean Constanta, in anul 2004. In acest moment este necesara dotarea cu aparatura moderna pentru a raspunde  necesitatilor comunei.

    Foto:  Dispensarul uman din localitatea Cuza - Voda, Comuna Cuza - Voda

    Nu exista farmacie, medicamentele necesare fiind procurate de la Medgidia.
Asistenta in regim de urgenta (salvarea) este asigurata de statia de salvare a orasului Medgidia. Tot in Medgidia este si o policlinica si un spital care asigura asistenta sanitara de specialitate.

    Asistenta sociala
    La nivelul Consiliului local nu exista serviciu de asistenta sociala dar exista doi asistenti sociali.
    Conform datelor furnizate Primaria Cuza - Voda, pe raza localitatii sunt inregistrate 80 persoane adulte cu handicap de gradul I, II si III si 12 copii cu handicap de gradul I.
    Pentru persoane adulte cu handicap sunt angajati 3 asistenti, iar pentru copii cu handicap, 12 asistenti personali.
    In anul 2004, 730 de familii au beneficiat de ajutor social, iar in anul 2005 numarul acestora a crescut la 815 familii.

    Siguranta cetateanului
    In comuna Cuza - Voda exista un post de Politie, care functioneaza cu 3 angajati ce asigura ordinea si linistea publica in localitate.
    La fel ca si serviciul de ambulanta, serviciul de interventie pentru stingerea incendiilor este asigurat de Brigada de Pompieri a Municipiului Medgidia (care se afla la o distanta de 7 km). Aceasta unitate de pompieri intervine in caz de incendii cu o autospeciala cu tun de apa.

    Culte si modalitati de petrecere a timpului liber
    Incepand cu anul 1886 locuitorii satului Cuza - Voda, au fost deserviti de preotul Radu Ionescu pana in anul 1890 si apoi de preotul Th. Martinescu.
    A fost amenajata o Casa de Rugaciuni la  aproximativ 150 de metri la Nord de actuala biserica. Aici se oficiau toate serviciile religioase: botezuri, cununii, inmormantari.
    Actuala biserica cu hramul "Sfantul Mare Mucenic Gheorghe" din satul Cuza - Voda, a fost construita si sfintita in anul 1891, din initiativa preotului Th. Martinescu cu piatra extrasa din cariera satului si caramida fabricata de mesteri bulgari, in cuptoarele din partea de Nord a vetrei satului. Biserica este construita in forma de cruce, cu doua turle, cu temelie din piatra, zidurile din caramida, iar turlele din lemn, invelite cu tabla de zinc, adusa de la Galati.

    In anul 1939, turla de deasupra naosului a fost data jos, prezentand pericol de prabusire, biserica ramanand cu o singura turla la pronaos.
    Catapeteasma, icoanele, au fost executate de pictorul Vasile Margarit din Constanta, in anul 1891, iar cealalta pictura murala a fost executata in anul 1898, de catre pictorul Nicu Stoienescu din Ramnicu-Sarat. Pictura este in stil apusean.        
    In timpul razboiului din 1916-1918, biserica a fost devastata, iar obiectele de cult au fost furate.
    Biserica a fost refacuta in 1920, construindu-se o catapeteasma noua, au fost achizitionate icoane si obiecte de cult, iar cartile bisericesti au fost donate de Ministerul Cultelor.
    In biserica din satul Cuza-Voda se afla si cateva obiecte cu semnificatie deosebita, obiecte din metale pretioase, obiecte cu valoare istorica documentara - unele carti de ritual, editate inainte de 1899, obiecte cu valoare artistica - istorica (un clopot din anul 1891 in greutate de 120 Kg, o Evanghelie din anul 1928, avand Invierea, Rastignirea si cei patru Evanghelisti in placi de metal aurit).
    In comuna nu sunt amenajate terenuri sportive si nici alte spatii cu aceasta destinatie. In acest sens, Consiliul Local Cuza - Voda considera necesara introducerea in intravilan a unei suprafete de 1,50 ha existent in partea de sud a satului, langa derea, teren pe care se vor amenaja dotari pentru sport. Acest teren este un teren neproductiv si neirigat si se afla in proprietatea Consiliului Local.

    Situatia economica
    Caracterizare generala
    In perioada post-revolutionara, mediul economic a cunoscut o serie de schimbari bazate pe principii ale economiei de piata, cu impact major asupra dezvoltarii zonale. Noile schimbari, bazate pe gandiri noi, au condus la efecte ce au fost apreciate ca fiind nefavorabile de majoritatea populatiei, in special a celei din mediul rural.
    Economia post-revolutionara a cunoscut o curba descendenta avand in vedere numeroasele schimbari care au avut loc la nivelul diferitelor sectoare de activitate: de mentalitate, de management, tehnologic etc. Trecerea la capitalism a reprezentat declinul economiei existente, la acel moment, la nivelul micilor localitati din Romania.
    Mediul economic al comunei Cuza - Voda se confrunta cu o situatie caracteristica multor comune, atat la nivel de tara, cat si la nivelul judetului Constanta. Incapacitatea sectorului mic de a absorbi excedentul de forta de munca a determinat o situatie relativ precara a mediului economic din Cuza - Voda si in consecinta, numeroase probleme pe plan social. 
    Caracteristica economica predominanta pentru comuna Cuza - Voda este agricultura, majoritatea populatiei fiind implicata in acest sector (90%).
    Comuna Cuza - Voda se afla si se dezvolta in zona social - economica complexa, riverana Dunarii (Canalul este brat al acesteia), in zona de influenta a Centralei nuclearo - electrice Cernavoda (R = 30 km) si ca unitate suburbana a Municipiului Medgidia.
    Satul se afla la 2 km de limita Municipiului Medgidia, la 20 km fata de C.N.E. Mentinerea comunei in zona riverana Canalului este justificata de pozitia ei in teritoriu, de reteaua drumurilor, de conductele pentru transport petrol si gaze, de liniile electrice aeriene si in primul rand de relatiile intense de functionare cu localitatile acestei zone (Medgidia, Castelu, Mihail Kogalniceanu, Poarta Alba, Cernavoda, etc.).
    Comuna se va dezvolta in principal ca centru de productie agrozootehnica, pentru aprovizionarea cu produse a oraselor Medgidia, Cernavoda si Constanta, predarea de produse agrozootehnice si seminte catre unitati prelucratoare, exportatoare sau distribuitoare din aceste orase. Aceasta obliga la revitalizarea si modernizarea exploatatiilor agricole, ameliorarea transporturilor, realizarea de constructii gospodaresti moderne si utilarea corespunzatoare a acestora, utilizarea fortei de munca locala.

    Premisele dezvoltarii regionale in Romania
    Politica de dezvoltare regionala reprezinta o componenta esentiala a procesului de reforma in Romania, avand drept scop principal diminuarea dezechilibrelor economice si sociale acumulate, preintampinarea aparitiei unor noi dezechilibre si sustinerea dezvoltarii generale durabile a tuturor regiunilor tarii.
    Aceasta politica a fost introdusa in Romania in anul 1998. Pana la acea data, Romania nu si-a formulat in mod clar o politica de dezvoltare regionala, desi guvernele au actionat in acest sens prin diverse politici macro-economice si sectoriale.
    O data cu inaintarea in reformele necesare tranzitiei catre o economie de piata functionala, precum si in contextul cerintelor pe care Romania trebuie sa le respecte pentru a putea adera la Uniunea Europeana, s-a conturat necesitatea adoptarii de catre Romania a unei politici de dezvoltare regionala eficienta si clara, ca element nou si important al strategiei de reforma, care sa fie benefica nu numai pentru regiunile mai putin dezvoltate, ci si pentru dezvoltarea socio-economica a tarii, in general.
    Astfel, in perioada 1996-1998, Comisia Europeana si Guvernul Romaniei au dezvoltat programul Phare pentru politica de dezvoltare regionala care a avut ca obiective, pe de o parte, constientizarea factorilor responsabili si a publicului larg asupra dezvoltarii regionale in Romania, iar pe de alta parte, propunerea unui model de dezvoltare regionala propriu Romaniei, pe baza unei analize detaliate a situatiei existente, precum si a cadrului istoric si cultural specific.
    Studiul "Carta Verde a Dezvoltarii Regionale in Romania", elaborat in anul 1997 in cadrul mentionatului program Phare, a propus un model concret de abordare a dezvoltarii regionale, conturand principiile, obiectivele, instrumentele si institutiile necesare promovarii unor politici in acest domeniu. In perioada urmatoare, 1997-1998, unitatile administrativ-teritoriale organizate la nivel judetean s-au asociat in mod voluntar, conturandu-se opt regiuni de dezvoltare propuse in studiul mentionat si infiintandu-se agentiile de dezvoltare regionale corespunzatoare.
    Cadrul juridic al dezvoltarii regionale a inceput sa se formuleze si el incepand cu 1998 cand a fost adoptata Legea nr. 151/98 privind dezvoltarea regionala in Romania, lege care defineste principiile, obiectivele, competentele, instrumentele si institutiile necesare promovarii politicii in domeniu. Institutiile nationale si regionale s-au infiintat conform acestei legi, iar in perioada 1999-2000 s-a elaborat primul Plan National de Dezvoltare.
Intregul cadru institutional si legal pentru dezvoltarea politicilor regionale se afla intr-o permanenta imbunatatire, astfel incat sa se raspunda cerintelor UE si specificitatii romanesti. Evolutia si schimbarile importante din acest domeniu sunt monitorizate de Comisia Europeana si publicate, anual, in "Rapoartele periodice ale Comisiei in legatura cu progresul Romaniei pe calea integrarii".
    Conceptul national de dezvoltare regionala reprezinta un ansamblu de masuri planificate si promovate de autoritatile administratiei publice locale si centrale, in parteneriat cu diversi actori (privati, publici, voluntari), in scopul asigurarii unei cresteri economice, dinamice si durabile, prin valorificarea eficienta a potentialului regional si local, in scopul imbunatatirii conditiilor de viata.
    Acest concept se regaseste in Planul National de Dezvoltare (PND) care traseaza o strategie coerenta la nivel sectorial si regional, vizand domenii cum ar fi:
  • dezvoltarea intreprinderilor,
  • piata fortei de munca, 
  • atragerea investitiilor, 
  • transferul de tehnologie, 
  • dezvoltarea sectorului IMM-urilor, 
  • imbunatatirea infrastructurii, 
  • calitatea mediului inconjurator, 
  • dezvoltarea rurala, 
  • sanatatea si educatia, 
  • invatamantul si cultura.
    Dezvoltarea rurala ocupa un loc distinct in cadrul politicilor regionale si se refera la urmatoarele aspecte:
  • inlaturarea sau diminuarea saraciei in zonele rurale;
  • echilibrarea oportunitatilor economice si a conditiilor sociale dintre mediul urban si cel rural; 
  • stimularea initiativelor locale; pastrarea patrimoniului spiritual si cultural.
    In acelasi timp, politica de dezvoltare regionala trebuie sa se incadreze in tendintele majore existente in prezent, si anume globalizarea, favorizarea strategiilor pe termen lung, precum si stabilirea parteneriatelor in dezvoltarile pe verticala si pe orizontala.

    Obiectivele de baza ale politicii de dezvoltare regionala sunt urmatoarele:
  • diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltarii echilibrate si pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare intarziata); preintampinarea producerii de noi dezechilibre;
  • indeplinirea criteriilor de integrare in structurile Uniunii Europene si de acces la instrumentele financiare de asistenta pentru tarile membre (fonduri structurale si de coeziune); 
  • corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare; 
  • stimularea cooperarii interregionale, interne si internationale, care contribuie la dezvoltarea economica si care este in conformitate cu prevederile legale si cu acordurile internationale incheiate de Romania.
    Principiile care stau la baza elaborarii si aplicarii politicilor de dezvoltare regionala sunt:
  • descentralizarea procesului de luare a deciziilor, de la nivelul central/guvernamental, spre cel al comunitatilor regionale;
  • parteneriatul intre toti actorii implicati in domeniul dezvoltarii regionale; 
  • planificarea - proces de utilizare a resurselor (prin programe si proiecte) in vederea atingerii unor obiective stabilite; 
  • cofinantarea - contributia financiara a diversilor actori implicati in realizarea programelor si proiectelor de dezvoltare regionala.
    Pentru implementarea politicilor de dezvoltare regionala a fost creat si este in vigoare un sistem functional legal si institutional atat la nivel central cat si regional.

    Prezentarea regiunii de dezvoltare 2 sud-est
    Datorita amplasarii sale geografice - judetul Constanta - comuna Cuza - Voda face parte din Regiunea de Sud - Est, la care sunt arondate si judetele: Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea si Vrancea.
    Suprafata totala a acestei regiuni este de 35.762 ha, fiind clasata pe locul II dupa Regiunea de Nord. Teritoriul Regiunii de Sud - Est reprezinta aproximativ 15% din suprafata totala a tarii.
    Mediul urban concentreaza aproximativ 55,5% din populatia Regiunii de Sud - Est, cu tendinta de scadere in viitor.
In anul 2004, gradul de ocupare inregistrat la nivelul Regiunii de SE era de 35,8%, nivelurile cele mai ridicate fiind in domeniul serviciilor (36,4%) si agriculturii (35,3%). Gradul de ocupare al fortei de munca la nivelul ramurilor industriale prezente in aceasta zona se situa la nivelul anului 2004 la 28,3%.
    Rata somajului pentru aceasta zona era la nivelul anului 2004 de 6,9%, peste media la nivel de tara - 6,3%.
    Activitatea economica a regiunii in ultimii ani se caracterizeaza prin intrarea in declin a ramurilor industriale, generand lichidare si/sau restructurarea marilor intreprinderi (cu impact negativ asupra somajului) si infiintarea de IMM-uri.
    Potrivit datelor statistice existente la nivel regional, in ultimii ani ponderea in economia regiunii o detin microintreprinderile si intreprinderile mici si mijlocii. Majoritatea intreprinderilor mari activeaza in industria prelucratoare, constructii, transport si depozitare.
    Regiunea de SE dispune de o serie de resurse naturale care, utilizate in mod adecvat, pot avea un rol semnificativ in dezvoltarea socio-economica a zonei. Cele mai importante sunt zacamintele de petrol si gaze naturale, carierele de piatra si sare.
    Unul din puncte forte ale regiunii de SE este Portul Constanta, cea mai importanta poarta economica a tarii noastre catre Europa. De altfel si porturile Galati, Braila si Tulcea sunt recunoscute in lume atat pentru capacitatea de marfuri tranzitate, cat si pentru navele de mare tonaj construite aici.
    PIB-ul Regiunii de SE in anul 2000 a fost de 4,65 miliarde euro, in crestere 16,25% fata de anul 1999. Regiunea de SE a tarii contribuie la crearea produsului intern brut la nivel national cu 15,1%.
    In anul 2000, PIB-ul regional pe cap de locuitor a fost de 1.596,17 euro, usor sub nivelul national, regiunea de SE ocupand locul 6 la nivel interregional.
    Spatiul rural este depozitarul a importante resurse economice la nivelul regiunii: materii prime pentru industrie, resurse agricole, forestiere, piscicole, turistice si balneare.
    Agricultura, principala activitate economica din spatiul rural, impreuna cu piscicultura, silvicultura si exploatarea forestiera au o contributie de 14,1% la formarea PIB-ului regional.
    Datorita influentei negative a unor factori precum ponderea mare a populatiei ocupate in agricultura si caracterul sezonier al acestei activitati, o mare parte a populatiei din mediul rural se confrunta cu optiuni de ocupare limitate fiind nevoita sa munceasca pentru asigurarea unui nivel minim de trai in activitati cu productivitate redusa. In profil regional, structura populatiei ocupate dupa statutul profesional releva ca in regiunile predominant agricole (cum este cazul Regiunii de Sud - Est) lucratorii pe cont propriu si lucratorii familiali neremunerati reprezinta 70% din populatia ocupata.

    Industria
    Conditiile proprietatii private sporesc interesul pentru eficienta activitatilor in toate domeniile.
    Resursele principale naturale ale comunei sunt terenurile agricole exploatate prin utilizarea irigatiilor, dar exista si resurse de caolina si nisip ce pot fi exploatate.
    La nivelul comunei Cuza - Voda sectorul industrial este slab dezvoltat. Se desfasoara activitati reduse privind exploatarea argilei si activitati silvice limitate (fond forestier cu suprafata de cca. 40 ha).

    ANALIZA S.W.O.T. A COMUNEI CUZA - VODA
    Pozitia geo-politica
    Puncte tari
  • Situata in centrul judetului Constanta la 4 km nord de limita municipiului Medgidia;
  • Accesibilitate:
    • DJ 222 (2,5 km),
    • DN 22 C (17 km),
    • DN 3 (20 km).
  • Situarea in teritoriu favorizeaza organizarea programelor si demersurilor in sensul relansarii economice, inclusiv cooperarea cu orasul Medgidia, Cernavoda si Constanta;
    Puncte slabe
  • Distanta fata de Municipiul Constanta (40 km);
  • La ploi torentiale se produce inundarea gospodariilor situate in imediata apropiere a derelei si in special in aval;
  • Temperaturi ridicate in cursul verii;
  • Clima cu oscilatii diurne mari, dar si oscilatii anuale ale temperaturii aerului, precipitatiilor si starii de umiditate.